mă pune prietenul de la subsol…

Lacul Tarniţa

…de citesc ieri ce zice la gazetă. Pentru cei care nu ştiu cine-i prietenul de la subsol, acesta e unul şi acelaşi personaj cu responsabilul cu smoala. Prin urmare, zice la gazetă că urşii fac prăpăd prin Apuseni, mai exact în zona Măguri-Răcătău. Adică acolo unde am fost acum vreo 3 săptămâni şi o localnică mi-a zis că „sunt urşi, dragul mătuşii, da’ nu fac pagube”. Bun aşa, problema-i că locurile pe unde mă duc eu nu-s chiar aşa departe de Măguri-Răcătău, de la Mărişel e o aruncătură de băţ, iar de la Fântânele vreo două. Eu în cort, ursul afară. Cât timp lucrurile rămân aşa, e chiar bine, şi nu văd nici un motiv serios pentru care ursul ar da buzna peste mine în cort. Sper să nu vadă nici el. Oricum ştirea nu-i foarte actuală, are vreo lună şi ceva, între timp şi-or fi schimbat şi urşii obiceiurile şi din culegători de vaci s-or fi transformat în culegători de fructe de pădure.

Prin urmare, am citit, m-a pus puţin pe gânduri, şi cam atât, pentru că tot nu am de gând să renunţ la planurile mele bezmetice din cauza asta. M-am mai uitat şi pe prognoză, care nu zice tocmai frumos pentru seara asta şi pentru mâine. E, asta chiar că m-a pus pe gânduri, că nu-i foarte fain să umbli cu vreo 20 de kilograme de rucsac în spate pe ploaie, iar să instalezi un cort pe ploaie nici atât. Pe cale de consecinţă, am luat măsuri. Adică am decalat plecarea cu o zi, ceea ce înseamnă că se va întâmpla fix marţi, şi ca să fiu sigur că nu o mai decalez încă o dată nici nu mă mai uit pe prognoze. Şi mi-am căutat şi toporişca. Să fie acolo, pentru orice eventualitate.

sursa: youtube (user – Flexz)

Antrenamentul…

Ieri am umblat toată ziua pe coclauri; am plecat din Cluj la 8 dimineaţa şi m-am întors pe la 10 seara, după un „tur de forţă” prin Sâncrai, pe la Cascada Vălul Miresei de lângă Răchiţele, apoi pe la Fântânele-Beliş şi Mărişel. Munte, o cascadă superbă, lacuri, locuri frumoase, ne-am intersectat şi cu un raliu pe drum, una peste alta a fost o modalitate foarte bună de a-ţi petrece o zi de sâmbătă. Frânt de oboseală, o oboseală plăcută însă, am dormit ca un bolovan, iar azi m-am trezit doar pe la 11, adică taman la timp ca să aflu că ziua de ieri a fost doar un antrenament uşor pentru ce mă aşteaptă de marţi încolo, când, vreme de vreo 5 zile, voi hălădui prin judeţele Suceava şi Iaşi, unde voi avea de făcut nişte interviuri cu primari, consilieri şi alte soiuri de personulităţi locale. Azi voi mai reveni mai spre seară cu nişte muzică mai deosebită, însă nu e vorba de Queen; e vorba de o altă trupă britanică, de care am auzit ieri în premieră, datorită maramureşeanului cu care am umblat ieri prin locurile din care puteţi vedea nişte imagini ceva mai jos.