Chiar dacă eu nu sunt prin zonă, pierzându-mă în peisaj pentru câteva zile, Baladele lui Manole nu vor lipsi nici în seara asta de la Romanian Rock Radio. Și dacă tot i-am anunțat cu surle și trâmbițe săptămâna trecută și nu au fost, Midnight Choir vă vor ține companie în această seară. O trupă interesantă, cu un sound aparte, care zic eu că merită ascultată. Astea fiind zise, vă las în compania muzicii (iar piesele mai jos sunt dintre cele care nu au încăput în emisiune) și vă recomand să nu lipsiți la 9 seara la întâlnirea cu Baladele lui Manole, care se va întâmpla ca de fiecare dată la Romanian Rock Radio.
Pentru că mi-am amânat plecarea către munte pe mâine şi pentru că am ceva timp la dispoziţie, m-am gândit că poate nu ar strica să mai aduc ceva muzici pe aici, iar în perioada în care voi fi plecat va mai umple şi Dan acest colţ cu impresiile de la Artmania. Iar după ce am să revin pornim la drum cu Rock 100, topul cu care vă tot ameninţ de câteva luni şi pe care l-am tot amânat. Cei care mai trec pe aici şi cei care văd ce postez eu pe facebook ştiu că acum câteva luni am fost „bântuit” de două trupe norvegiene, pe care le-am prezentat destul de sumar într-o emisiune de la Romanian Rock Radio. Una dintre ele este Madrugada, iar cea de-a doua, la care mă opresc acum, este Midnight Choir. Alcătuită din Al DeLoner (Atle Byström), Paal Flaata, şi Ron Olsen, trupa norvegiană a fost activă între 1992 şi 2004, perioadă în care a lansat cinci albume, cărora li se adaugă două compilaţii. Unii spun că ceea ce cântau ei era rock alternativ, alţii spun că ar fi mai degrabă indie rock şi cred că înclin să le dau dreptate acestora din urmă. În anul 1998 au câştigat Spellemannprisen, un fel de echivalent norvegian al Grammy, secţiunea în care s-au impus fiind cel mai bun album rock cu Amsterdam Stranded. Cam asta a fost povestea, acum e vremea pentru muzică şi nu e exclus să ne întâlnim încă o dată cu trupa norvegiană după ce voi reveni. Dar deocamdată vă invit să ascultaţi piesele de mai jos: