omul negru

Dacă nu ştiaţi cine-i omul negru, aflaţi acum; cum am aflat şi eu acum nu foarte multe minute citind postarea lui Pishky. Care vorbeşte în termeni elogioşi despre mine, ba mai îndeamnă lumea să şi execute o seamă de lucruri pe pielea mea:

„De ce nu-mi place? Pentru că am fost învățată că există oameni cărora nu le place să fie nominalizați ca să dea și ei mai departe premiul. Ar trebui să fie opțională chestia cu nominalizatul, nu obligatorie. Pentru asta dați vina pe Călin!!!! Omorâți-l pe Călin!!!! Scoateți-i ochii lui Călin! Crucificați-l pe Călin, că de la el am învățat asta!!!!!”

Drept să spun, nu simt nevoia să fiu crucificat. Nici să mi se scoată ochii, că încă mai am nevoie de ei. Iar dacă chiar vreţi să daţi vina pe mine pentru nu ştiu ce cataclism, nu aveţi decât, că la de-astea am devenit imun. Adevăru-i că Pishky drege un pic busuiocul la spartul târgului, zicând „Ok… ok.. nu-i faceți nimic, că postează muzică bună acolo la el pe blog și poze frumoase .”, ba mă mai şi nominalizează de nu ştiu câte ori la nu ştiu câte premii. Asta-i cea mai cruntă răzbunare pe care putea să o ticluiască, la cât de mult îmi plac mie minunăţiile astea. De parcă nu era destul, mai zice că trebuie să şi comit nişte lucruri, adică:

• Să mulţumesc celui care m-a nominalizat: Mulţam, Pishky, dar puteam dormi foarte bine şi fără 😉
• Să promovez proiectul, să afişez imaginile. Adică cele de jos.
• Să împărtăşesc 7 lucruri despre mine: iar aici procedez fix ca Pishky şi mă fofilez, pentru că aici sunt oricum mai mult de 7;
• Şi partea cea mai delicată, să nominalizez şi eu „numai” 15 bloguri pentru…nu ştiu ce. Poate pentru că îmi plac. Iar cei care îmi plac, chiar dacă în ultima vreme am fost extrem de discret în comentarii, se ştiu ei şi dacă nu o să fac aici un cârnaţ de 15 bloguri.

Asta se întâmplă dacă îmi dai mie o leapşă, moare la mine. Iar Pishky ştia asta foarte bine, dar tot nu i-a fost milă de mine. Iar de nu era nominalizarea asta taman de la Pishky, adică de la prima persoană cu care am povestit după ce mi-am făcut blog, probabil nu mă osteneam să scriu rândurile astea.

sursa: youtube (user – BonJoviVEVO)

Sâmbăta lepşelor restante – 2

Cea de-a doua leapşă la care am rămas restanţier este cea pe care mi-a pasat-o Ana Maria, o leapşă de sfârşit de vacanţă. Care vacanţă la mine încă nu s-a prea arătat, dar a veni şi vremea ei; drept urmare, am să vorbesc din amintiri legate de alte vacanţe sau concedii, şi sper că ăsta nu-i un impediment major. Înainte să trec la leapşa propriu-zisă, trebuie să îi spun câteva vorbe grele celei care m-a fericit cu ea, vorbe grele care trebuie să fie chiar mai grele decât cele destinate unei Marii de rând, pentru că e vorba de o Ana Maria, adică o persoană care se sărbătoreşte şi azi, dar şi mâine. Şi cum nu mă ştiu la urări, îţi doresc să îţi fie anii frumoşi, cerul mereu senin, visele să îţi fie înalte şi să ai mereu puterea să le atingi. „La Mulţi Ani!” şi o melodie undeva la sfârşit 🙂 . Să trec acum şi la obiectul postării, adică la leapşă.

1. Munte sau mare?

Răspunsul meu e destul de categoric şi este munte, chiar dacă nu exclud marea; da, exclud ideea de litoral românesc, de gloată mâncătoare de mici şi seminţe, de nesimţire, dar există alte variante chiar ok. Totuşi munte, pentru că acolo simţi, probabil mai bine decât oriunde altundeva, cât de mic şi neînsemnat eşti. Munte pentru cântecul de chitară din fiecare seară, în jurul focului, munte pentru cerul spuzit de stele, pentru lacuri glaciare şi izvoare, pentru lipsa betoanelor şi aproape a oricărei urme de civilizaţie, pentru…lipsa de semnal la telefon 🙂 .

2. Iarna sau vara?

Răspuns nedefinit, şi vara, dar şi iarna, cu un plus parcă pentru…toamnă, pentru penelul măiastru care revarsă peste lume o nebunie de culori.

3. Care e destinaţia la care visezi să ajungi măcar o dată în viaţă?

Muntele Fuji, şi nu oricând, ci atunci când are loc sărbătoarea Muntelui Fuji, când Kitaro cântă (sau bate)aproape trei zile şi trei nopţi fără întrerupere la nişte tobe tradiţionale japoneze.

4. Care a fost cea mai frumoasă ţară pe care ai vizitat-o?

Nu aş putea zice că am vizitat o ţară de la cap la coadă, dar din cele pe care le-am vizitat cred că Elveţia mi-a plăcut cel mai mult. Mi-a plăcut şi pentru peisajele deosebite, dar şi pentru că toate sunt la locul lor, pentru că oamenii sunt detaşaţi, zâmbitori şi…corecţi 🙂 .

5. Care a fost cel mai frumos oraş din afara ţării pe care l-ai vizitat?

Am fost prin destul de multe oraşe, inclusiv în faimosul Paris, dar de departe Praga este oraşul care mi-a mers la inimă. Istorie la fiecare pas, străduţe înguste, de burg medieval, castelul Hradcany, care domină oraşul de pe colina lui, frumuseţe nealterată de trecerea timpului.

6. Care a fost cel mai frumos oraş din România pe care l-ai vizitat?

Oraşul care m-a dezamăgit cel mai mult a fost Timişoara, parcă mult prea lăudată în raport cu ceea ce oferă; oferă infracţionalitate cât cuprinde, clădiri care te aştepţi să cadă peste tine în orice moment, plus un centru, care e frumos, dar e doar centru, nimic în plus. Cel care mi-a plăcut cel mai mult este Sibiul, iarăşi detaşat; pentru centrul lui, pentru că e îngrijit, curat, pentru muzeul satului, pentru multe altele.

7. Ce obiectiv turistic te-a impresionat?

Nu-s foarte uşor de impresionat, dar cred că două tot aş putea găsi; unul din ele ar fi Parcul Naţional Retezat, iar al doilea ar fi Muzeul Astra din Sibiu.

8. Ce obiectiv turistic ai recomanda unui străin?

Taman cele două pe care le-am menţionat mai sus 🙂 .

9. Ce oraş ţi-ai dori să vizitezi?

Aici chiar nu ştiu, poate că aş vrea să ajung în Granada şi Barcelona, pentru că în Spania încă nu am pus piciorul.

10. Ce suveniruri cumperi de obicei?

Obişnuiam să cumpăr ilustrate, însă am renunţat şi la ele, din cauza aparatului foto; căni, brelocuri, magneţi şi alte prostioare de-astea nu prea sunt de mine.

Leapşa e „la liber”, o poate lua cine doreşte, şi pentru că tot am pomenit de Granada…

sursa: youtube (user – valdezalcantara)

Şi pentru că i-am promis ceva sărbătoritei de azi (şi de mâine), ei îi voi oferi ceea ce e mai jos.

sursa: youtube (user – MagicMan610)

Sâmbăta lepşelor restante

sursa: http://www.browsebiography.com

Lepşele nu au fost niciodată febleţea mea, când mai primesc câte o provocare de genul ăsta am senzaţia că aş scrie cu mâna stângă, eu nefiind stângaci. Cum însă am primit de ceva vreme două bucăţi lepşe, am să încerc să le onorez totuşi pe amândouă. Prima din ele, de care am să încerc să mă ocup acum, se cheamă “Leapșa pe bloguri: Cine te inspiră?” şi am primit-o de la popa ţeapă, care, la rândul lui, a primit-o de la blogatu. Din start am o mare problemă cu leapşa asta, pentru că nu am avut niciodată un model anume, nu cred că mi-am zis niciodată „uite, ca nen-tu ăla vreau să fiu”. Am însă o mulţime de contra-modele, exemplare pe fruntea cărora scrie „AŞA NU”, humanoizi cu care nu mi-aş dori să am absolut nimic în comun; şi-s mulţi, al naibii de mulţi. Totuşi, există şi oameni care îmi plac, pe care îi admir; nu zic că aş vrea neapărat să fiu ca ei, pentru că vreau să fiu eu, nu o copie la scară redusă a lui X sau a lui Y. Îmi plac cei care pun suflet în ceea ce fac, cei cărora li se citeşte pasiunea în priviri, în vorbe, care emană pasiune prin toţi porii. Unul dintre ei era Steve Irwin, cu care aveţi ocazia să vă reîntâlniţi ceva mai jos. Şi pentru că acum văd că leapşa asta îmi cere să numesc pe cineva de pe la noi care să mă inspire, ba ar mai trebui să intre şi în categoria prietenilor mei, am o bătaie de cap în plus. Bun, să o fac şi pe asta atunci; o cheamă Oana, e plecată de câţiva ani buni din România, însă de cel puţin două ori pe an revine în ţară. Ce îmi place la ea? Îmi place că nu a ştiut niciodată să fie egoistă, îmi place că de fiecare dată când ai nevoie de ea, ştie să te facă să simţi că e acolo, chiar dacă e la mii de kilometri, îmi place că are întotdeauna timp şi disponibilitate să te ajute atunci când ai nevoie. Îmi place că ştie să îşi facă timp pentru toţi prietenii ei, fără vreo excepţie, îmi place că face ceea ce simte ea că trebuie să facă, nu ceea ce îi spun nişte reguli sau norme mai mult sau mai puţin idioate. Nu e vreo personalitate, cred că nu şi-a propus niciodată să devină, dar e un suflet cum găseşti extrem de greu.

Cam atât cu această primă leapşă restantă, nu am idee dacă mi-am făcut treaba cum se aştepta cel care a lansat-o, dar măcar am încercat.

sursa: youtube (user – thesacrement)

Acest post vine ca un răspuns la “Leapşa pe bloguri: Cine te inspiră?” şi ia parte la lansarea  Topului Românilor Inspiraționali . Pe voi cine vă inspiră?