în urmă cu ceva vreme, nici nu mai ştiu exact cînd, mi-am înscris blogul într-un concurs organizat demostwantedblog; de ce l-am înscris nu îmi e foarte clar nici măcar acum, mai ales că nu mă dau eu în vînt după concursuri, nici nu vroiam să demonstrez nimic; poate că eram mai degrabă curios să văd dacă va îndrăzni cineva să voteze blogul meu. a trecut ceva vreme de atunci, am şi uitat de acel concurs, ca să mă trezesc azi felicitat deC.L.M.pentru locul al treilea din acel concurs. la început am crezut că glumeşte, după care am văzut că nu era nici urmă de glumă şi blogul meu chiar era pe locul al treilea în acel concurs. nu am habar cine mi-a votat blogul, nu prea îmi dau seama ce am făcut ca să merit să ajung pe podium, dar, oricine ar fi cei care mi-au votat blogul, le mulţumesc. sau, dacă tot sîntem într-un colţ cu muzică, poate ar fi mai potrivit să încercăm aşa:
am apucat să promit unora că voi posta şi astăzi ceva legat de trupa americană R.E.M.. mare greşeală din partea mea, pentru că după o zi infernală cum a fost cea de ieri, la care se adaugă şi o lipsă totală de chef de a mai posta ceva, numai asta nu îmi vine să fac. dar, dacă am apucat să promit, hai să fac totuşi o încercare, poate-poate va ieşi ceva.
de R.E.M. aţi auzit probabil majoritatea dintre voi, însă nu ştiu cîţi aveţi idee de la ce vine această prescurtare; „rapid eye movement” ar fi cuvintele care dau iniţialele numelui trupei americane, ceea ce s-ar traduce prin „mişcare rapidă a pleoapelor”. dacă ieri am povestit puţin despre albumul „Out Of Time”, lansat în 1991, astăzi ne vom opri la următorul lor album, „Automatic for the People„, lansat în octombrie 1992. ca şi în cazul lui „Out of Time”, nici „Automatic for the People” nu s-a bucurat de un turneu de promovare, trupa refuzînd să întreprindă un astfel de turneu. disc de platină de 3 ori în Statele Unite, de 6 ori în Marea Britanie şi de 3 ori în Australia, albumul a ajuns pe locul al doilea în Bilboard 200 album charts, iar în UK Albums Chart a ajuns pînă pe primul loc de patru ori, la diferite intervale de timp. de pe acest album vă invit să ascultaţi în continuare piesele „Drive„, „The Sidewinder Sleeps Tonite„, „Everybody Hurts„, „Man on the Moon„, „Nightswimming” şi „Find the River„. să vă fie ziua frumoasă!
din cauză de diferite ocupaţii în afara bîrlogului propriu şi personal, ocupaţii care au început de vreo săptămînă şi mai ţin azi şi mîine cel puţin, blogul ăsta a fost cam neglijat în ultima vreme; la fel şi vizitele pe la cei pe la care îmi face plăcere să trec, comentariile şi multe altele ce ţin de minunea asta de blogosferă. situaţia asta se va remedia oricum cît de curînd, dar cum astăzi iar umblu pe coclauri (impropriu spus coclauri, pentru că mă vîntur prin buricul tîrgului, mai exact prin sălile de conferinţe ale unui hotel), m-am gîndit că ar fi frumos să vă pregătesc ceva, ca dacă s-a găsi cineva care să aibă curajul să vină pe aici, să nu găsească colţul ăsta gol de tot. şi m-am gîndit în mintiuca mea că nu ar fi rău să mă opresc la un album al trupei americane R.E.M., care trupă tot a anunţat că se va retrage anul ăsta, după vreo 32 de ani de activitate. înfiinţată în 1980 în oraşul Atena din statul american Georgia, R.E.M. a fost alcătuită iniţial din solistul Michael Stipe, chitaristul Peter Buck, basistul Mike Mills şi bateristul Bill Berry. una dintre primele trupe de rock alternativ care s-a bucurat de succes, R.E.M. a fost comparată de critici cu nume mari ale genului, inclusiv cu Nirvana. în 1991 trupa a lansat albumul „Out Of Time„, unul dintre cele două albume care s-au bucurat de un succesc deosebit şi care i-au făcut cunoscuţi în întreaga lume. albumul a stat în topul celor mai bune albume din Statele Unite 109 săptămîni (adică mai bine de doi ani), ajungînd şi pe primul loc, iar în clasamentele din Marea Britanie a stat 183 de săptămîni (adică binişor peste 3 ani), atingînd şi aici prima poziţie. de pe acest album vă invit să ascultaţi în continuare piesele „Radio Song„, „Loosing My Religion„, „Near Wild Heaven„, „Endgame„, „Texarkana” şi „Country Feedback„. pentru două dintre piese (antepenultima şi penultima) nu am găsit videoclipuri, dar eu zic că merită ascultate şi în lipsa acestora. mîine, dacă timpul mi-o va permite, mă voi opri la un alt album de succes al trupei R.E.M.